Aristotel asupra viziunii. De partibus animalium: recuperarea operei biologice a lui Aristotel în limba română


Peri zoion morion.

Aristotel asupra viziunii

Opera biologică a lui Aristotel, cu toate că reprezintă mai mult de o treime din opera acestui gânditor, nu a intrat încă în cultura română. Cu excepţia micilor tratate grupate sub titulatura Parva naturalia traduse de Şerban Mironescu şi Constantin Noicabiologia lui Aristotel, în lipsa unor ediţii în limba română, nu a putut intra nici în circuitul ştiinţific al ştiinţelor umaniste, nici în cel al ştiinţelor naturii.

Astfel regalitatea denaturează în tiranie.

Apoi, în consecinţă, un întreg domeniu de cunoaştere interdisciplinară filosofie antică şi medievală, istoria ştiinţelor, biologie, istoria mentalităţilor nu a avut platforma necesară pentru a se racorda la dezbaterile internaţionale pe această temă. Mai mult, în plan intern, percepţia asupra filosofiei lui Aristotel a rămas una lipsită de o viziune integratoare şi deformată, impunând ideea unui filosof centrat pe metafizică, etică şi politică.

Relevanţa proiectului este, aşadar, multiplă şi vizează, în afara domeniului istoriei filosofiei, o relaţionare între terminologia filosofică şi cea aparţinând biologiei ca atare. Un exemplu decisiv îl constituie conceptul de specie.

Paradigma biologică impusă de Aristotel dominantă până la Charles Darwin utilizează conceptul de specie gr. Fiecare specie este structurată teleologic, iar părţile unui vieţuitor saturează o funcţie predeterminată în vederea schemei fixe oferite de specie.

Aristotel asupra viziunii

Elaborarea Aristotel asupra viziunii a conceptului de specie orice specie există în vederea unui bine al său, determinat impune pentru multă vreme paradigma finalităţii interne în studiul speciilor.

Abia odată cu revoluţia ştiinţifică a lui Ch. Darwin, conceptul de specie va fi gândit în orizontul schimbării temporale evoluţionist şi al interacţiunii interspecifice selecţie şi cu mediul înconjurător. Editarea şi traducerea tratatului De partibus animalium se motivează prin faptul că el cuprinde informaţiile cele mai importante privitoare la felul în care filosofia Aristotel asupra viziunii, metafizica şi psihologia lui Aristotel îi predetermină explicaţiile biologice.

Structura sistemului biologiei lui Aristotel cuprinde o serie de şase opere.

PHILOSOPHY - Aristotle

Historia animalium înregistrarea datelor observaţionaleDe partibus animalium, De incessu animalium, De anima, Parva naturalia, De motu animalium şi De generatione animalium. Tratatul care face obiectul proiectului se ocupă de felul în care materia oferă o bază pentru realizarea funcţiilor organelor, în timp ce tratatul De anima analizează forma funcţiilor sufletului care intervin în activarea organelor.

Tratatul De anima a fost tradus de Alexander Baumgarten sub egida Centrului de Studii Antice şi Medievale al UBB, iar un dialog cu contrapartea sa organică ar da o coerenţă şi o bună introducere în opera biologică aristoteliciană.

Aristotel despre viziunea asupra lumii

Proiectul ediţie presupune: 1 stabilirea şi alegerea unor lecţiuni manuscrise în lumina cercetărilor filologice actuale, 2 traducerea textului şi negocierea interdisciplinară a terminologiei speciale greceşti genesis, morion, zoe, eidos, hyle, dynamis, pneuma, symetria3 realizarea unor note textuale comprehensive, 4 Aristotel asupra viziunii unor studii explicative şi interpretative care să introducă în ansamblu biologia lui Aristotel în spaţiul de dezbatere ştiinţifică. Rezultatul practic vizat la încheierea proiectului este publicarea sa integrală la o editură de prestigiu.

Situaţia colaţionărilor de manuscrise privitoare la De partibus animalium este în continuă schimbare mai ales după intervenţiile lui K. Peck în ediţia LOEB Istoria traducerii operelor biologice ale lui Aristotel începe în limba arabă în secolul al IX-lea şi este făcută la şcoala lui Ibn al-Batriq.

Manuscrisul se află la Aristotel asupra viziunii Museum. Prima traducere în latină se face după traducerea arabă şi îi aparţine lui Michael Scotus la începutul secolului al XIII-lea.

  1. Odată cu Aristotel se încheie un ciclu important al filosofiei antice grecești și începe altul: Platon și presocraticii dăduseră întâietate metafizicii și încercării de a înțelege esențele lumii, pe când Aristotel își îndreaptă atenția mai degrabă spre problemele morale ale omului și pune bazele teoretice ale dezvoltării științelor particulare.
  2. Vedere corneei

O traducere ulterioară, după un manuscris grecesc este făcută în acelaşi secol de William de Moerbecke, manuscris care a stat la baza ediţiei lui I. În urma dezbaterilor actuale, rezultă că sugestia lui A. Peck privitoare la nevoia unei mai mari creditări a traducerii lui Scotus ca fiind mai apropiată de un original grecesc pierdut trebuie luată în considerare. Îmi propun ca în stagiul de documentare din cadrul proiectului să propun lecţiuni noi în cadrul colaţionării.

Aristotel asupra viziunii

Terminologia biologică Aristotel asupra viziunii de Aristotel genesis, morion, zoe, eidos, hyle, dynamis, pneuma, symetria, physis reprezintă prima terminologie tehnică a ştiinţei biologiei, o terminologie care a şi impus categoriile paradigmei sale ştiinţifice pentru mult timp.

Termenii utilizaţi nu provin însă dintr-un sol ştiinţific preexistent, ci îşi au originea într-o elaborare filosofică proprie care le deschide un orizont de sens ce poate fi decis numai prin confruntarea cu celelalte opera filosofice ale lui Aristotel, dar şi cu tradiţia filosofică greacă platoniciană sau presocratică. Traducerile în latină ale biologiei aristoteliciene din arabă sau din greacă au complicat şi mai mult perspectiva terminologică, ştiut fiind faptul că ştiinţa biologiei taxonomia, în special utilizează baza lingvistică a limbii latine.

Este necesară, aşadar, o abordare diacronică şi sincronică a terminologiei tehnice folosite de Aristotel, dar şi o adaptare a restaurarea viziunii goltis la limba română, lucru ce solicită competenţe filologice şi filosofice.

Acest cadru complex impune realizarea unor note contextuale comprehensive, bazate pe studiile consacrate asupra filosofiei lui Aristotel, dar şi pe studii recente.

Hiperboreea. Journal of History, vol. 1, %N°2, - Persée

Stagiul de cercetare din cadrul programului îmi va oferi şansa accesului la un material bibliografic recent şi complet. Publicarea ediţiilor la care am lucrat stau mărturie pentru experienţa acumulată în domeniu.

Aristotel asupra viziunii

Pregătirea studiului comprehensiv va avea ca fază intermediară intrarea în dezbaterea internaţională asupra temei şi participarea la colocvii şi publicaţii internaţionale cu articole şi conferinţe. Studiul îşi propune nu doar să expliciteze situaţia tratatului De partibus animalium, ci să ofere o recuperare de ansamblu a principiilor filosofiei naturii a lui Aristotel, la nivelul dezbaterilor de astăzi.

Sunteți pe pagina 1din 15 Căutați în document Problema fundamental a eticii aristotelice graviteaz n jurul naturii i mijloacelor de realizare a Binelui suprem, instituit ca bine absolut, spre care tinde totul1. Aristotel ncearc s descopere ceea ce e bine pentru om spunnd c aceast problem nu poate fi rezolvat cu exactitatea cu care poate fi tratat o problem matematic, iar aceasta datorit obiectului acestuia, dat fiind c obiectul eticii e constituit de aciunile umane i acestea nu pot fi determinate cu precizie matematic. Mai exist nc o diferen important ntre matematici i etic: primele pleac de la principii generale pentru a demonstra concluziile, n timp ce a doua ncepe de la concluzii.

Statutul didactic îmi oferă şansa să pot lucra împreună cu studenţii de la Filosofie asupra temei propuse, integrând astfel şi interesul lor de cunoaştere în spaţiul proiectului. Îmi propun ca tematica aleasă să se continue în viitor cu elaborarea unui curs de masterat privitor la opera biologică a lui Aristotel, care să aibă ca rezultate şi traducerea celorlalte opere din corpus-ul biologiei acestui autor.

Îmi propun astfel să contribui, pe termen mai lung, la realizarea unei prime ediţii integrale în limba română a operelor lui Aristotel, operă de patrimoniu pentru fiecare cultură europeană. Experienţa dobândită în publicarea unor ediţii cf.

Dificultatea sporită a ediţiei operei De docta ignorantia a lui Nicolaus Cusanus, dar şi gradul de profesionalism atins în acest caz, au determinat anexarea ei ca probă a pregătirii în domeniu. Dacia, Cluj-Napoca,p. Toma din Aquino, Despre guvernământ, editura Polirom, Iasi,p.

Nicolaus Cusanus, De docta ignorantia editura Polirom, Iasi,p.

Virtutea În Viziunea Lui Aristotel. Word

Toma din Aquino, Summa Theologica, vol. Volum coordonat Studii Tomiste II, ed.

Aristotel asupra viziunii

Zeta Books, Bucureşti,p. Baumgarten, p.

Aristotel asupra viziunii